"EL SUBCOMANDANTE": CONDEIUL SI MASCA


Nedescoperindu-si niciodata chipul, El Subcomandante Insurgente Marcos se identifica, practic, cu fiecare din oamenii in numele carora vorbeste...

Desi se prezinta doar ca "purtatorul de cuvant" al EZLN, Marcos este de departe cea mai proeminenta figura a zapatistilor si poate fi considerat unul din liderii miscarii.

Rafael Sebastián Guillén Vicente, alias subcomandantul Marcos, s-a născut la 19 iunie 1957 în oraşul Tampico din statul mexican Tamaulipas (în nordul ţării). Bunicul său, Sebastián Vicente Morillo, este originar din Peleagonzalo, un mic sat din provincia spaniolă Zamora. Nepot de imigrant sosit în Mexic în căutarea unei vieţi mai bune, Marcos este al patrulea din cei opt copii ai unei familii înstărite, proprietara unui lanţ de magazine de mobilă. Urmează cursurile primare şi secundare la iezuiţi, în Tampico, iar în 1977 se înscrie la Facultatea de litere şi filozofie a Universităţii Naţionale Autonome din Mexic (UNAM). Citeşte imens, cu predilecţie scriitori latino-americani. Tema lucrării sale de licenţă - „Filozofie şi educaţie: practici discursive şi practici ideologice în cărţile pentru clasele primare“. In 1982, intră pentru prima dată în clandestinitate, afiliindu-se la o organizaţie de orientare maoistă. După câteva luni revine la {coala de arte grafice din cadrul Universităţii Autonome Metropolitane, unde predă cursuri de teorie a artei. Dispare apoi frecvent fără a se şti nimic de el, pentru ca, în 1985, la 28 de ani, să-şi dea demisia din postul de profesor cu scopul de a organiza mişcarea de gherilă din statul Chiapas, ulterioara EZLN.

La 1 ianuarie 1994 începe lupta armată a zapatiştilor, care cer democraţie, libertate şi justiţie pentru indienii din Mexic. Rafael Sebastián Guillén Vicente devine „subcomandantul Marcos“ - purtătorul de cuvânt al EZLN, dar cel mai des considerat liderul mişcării, despre care a declarat încă de la început că nu este o organizaţie marxistă. “Subcomandantul” însuşi a afirmat că se simte influenţat mai curând de ideile intelectualului de stânga mexican Carlos Monsiváis, decât de Karl Marx. Admiraţia sa se îndreaptă, în afară de Emiliano Zapata, spre revoluţionarul argentinian Ernesto Che Guevara. Iniţial, viziunea lui Marcos, afirmă unii analişti, s-a apropiat de ideologia marxistrevizionistă a lui Antonio Gramsci, populară în Mexic în timpul studenţiei sale.

Foarte carismatic, Marcos are certe calităţi literare, simţul umorului şi ştiinţa de a comunica eficient cu presa. Intrebat ce vârstă are, a răspuns... 518 ani, aluzie la secolele de suferinţe ale indienilor. Multe dintre textele, articolele, poemele, discursurile şi epistolele sale au fost strânse în volumul intitulat “Cuvântul nostru este arma noastră”. In decembrie 2004, cotidianul mexican La Jornada a început publicarea în serial a cărţii “Morţi incomozi”, o frescă a vieţii politice mexicane, pe care a redactat-o împreună cu scriitorul Paco Ignacio Taiba II. Intr-un interviu acordat cotidianului mexican Reforma, Marcos a anunţat că s-a căsătorit în pădurea Lacandón cu Mariana X, alias La Mar, indiancă şi membră a gherilei. Deşi guvernul mexican a anunţat public, încă din 1995, că ştie care este identitatea lui Marcos, acesta a negatîntotdeauna că ar fi una şi aceeaşi persoană cu Rafael Sebastián. Chipul său ascuns sub nelipsita cagulă a făcut înconjurul lumii ca un simbol al rezistenţei, o versiune contemporană a lui Che Guevara. Este un erou sau un impostor genial, se întreabă unii comentatori, aluzie la volumul scris de doi autori francezi şi intitulat Subcomandantul Marcos, geniala impostură. Rămâne, oricum, un personaj enigmatic şi controversat. Criticii îl consideră un farsor, un manipulator ridicol şi laş. Cei ce îl admiră spun că este un lider naţional, o figură istorică, purtătorul de cuvânt al celor marginalizaţi.




Translator si "incalcator" al legii

Prezenta lui Marcos printre insurgenti este de prima importanta: el serveste drept punte intre lumea indigena si cea urbana, asumandu-si rolul de "translator" cultural si politic.

Comunicatele Comandamentului General al EZLN (raspandite in intreaga lume prin intermediul internetului) sunt semnate intotdeauna de El Subcomandante, care profita de ocazie pentru a le citi el insusi, ori de cat ori e posibil. Cateodata nu el le scrie, dar intotdeauna le semneaza, pentru ca a fost transformat  - si stie asta - intr-o adevarata "icoana" a revolutiei.

Marcos si-a asumat atributul de "incalcator de lege", ceea ce - spune el - ii face cinste. Pentru ca nu accepta nici o lege opresiva. Este un om care si-a facut o cauza - si nu a fost singurul - din lupta de eliberare a popoarelor indigene - los pueblos -, intr-o societate si intr-o lume in care oamenii sunt judecati nu doar dupa rasa, ci si dupa puterea financiara ori sex.

Mai mult decat comandantul unei armate revolutionare, "El Sub" a devenit simbolul revoltei universale contra asupririi de orice fel. Cauza zapatista, de altfel, este universala. Peste tot in lume exista o mare majoritate ce isi duce cu greu zilele, exploatata si oprimata de o elita care are in bani si bunuri mai multi bani decat ar putea cheltui in 100 vieti. In acest fel se explica, probabil, simpatia extraordinara de lupta de eliberare a indienilor chiapas se bucura astazi.



"Suntem inima uitata a patriei"

Marcos este si un adevarat “maestru al cuvantului”, al carui stil imbina senzational analiza politica sincera si pasiunea. Multe din articolele, poemele, discursurile si scrisorile sale se regasesc publicate in cartea "Cuvantul nostru este arma noastra".

(...) “Lumea stirilor contemporane este o lume care exista pentru VIP-uri. Vietile lor de fiecare zi sunt importante: daca se casatoresc, daca divorteaza, daca mananca, ce haine poarta si ce haine dezbraca aceste celebritati din lumea filmului sau a politicii. Oamenii obisnuiti apar doar pentru un moment, cand ucid pe cineva, sau cand mor. In loc sa va conformati acestei realitati, incercati sa construiti un mod diferit de a prezenta lumii ceea ce se intampla cu adevarat, incercati sa aveti o viziune critica asupra lumii, si incercati sa deveniti interesati de adevarul asupra a ceea ce se intampla cu oamenii care locuiesc in fiecare colt al lumii.”

(...) “Marcos este un homosexual in San Francisco, un negru in Africa de Sud, un asiatic in Europa, un chican in San Ysidro, un anarhist in Spania, un palestinian in Israel, un mayas pe strazile din San Cristobal, un rocker la Universitatea Nationala, un evreu in Germania, un comunist in era post-razboi rece, un artist fara galerie sau portfoliu.... Un pacifist in Bosnia, o gospodina singura sambata noaptea in orice oras din Mexic, un grevist CTM, un reporter scriind articole de umplutura pentru ultima pagina, o femeie singura in metrou la ora 10 pm, un taran fara pamant… Un muncitor somer... un student nefericit, un dizident in mijlocul econoniei de piata libera, un scriitor fara carti sau cititori, si, desigur, un zapatist in muntii din sudestul Mexicului. Deci, Marcos este o fiinta umana, orice fiinta umana, in aceasta lume. Marcos este toate minoritatile exploatate, marginalizate si oprimate, rezistand si spunand, ’Destul!’”

(...) "Iar când se va risipi praful stârnit de revolta noastra, oamenii vor putea descoperi un adevar fundamental: in toata aceasta lupta de rezistenta, Marcos nu a fost decât un combatant in plus. De aceea spun mereu: daca vrei sa stii cine este Marcos, cine se ascunde sub cagula sa, ia o oglinda si priveste-te. Chipul pe care il vei vedea este al lui Marcos. Caci noi toti suntem Marcos."